adevarul asa cum il vad oamenii mari

Cum vedeau adevărul, în câteva cuvinte, mai marii omenirii!

Este oarecum dificilă o definire a adevărului. Dar, fără această calitate, cohortele răului ar domina lumea, dintru și pentru totdeauna.

Precum o fidelă oglindă a realității, un “bibelou de porțelan”, adevărul trebuie prețuit și promovat. Indiferent de consecințe. Altminteri, plăsmuirile și minciuna pot lesne impinge umanitatea către haos și amare experiențe. Iar opusul adevărului, minciuna, e soră bună cu hoția.

Numai diplomaților de carieră le este cauterizată rostirea unor fraze ce nu se întâlnesc cu realitatea. Pentru că ei, oriunde s-ar afla, au o menire – aceea de a minți în folosul țărilor pe care le reprezintă.

Iată cum vedeau adevărul câteva nume de referință ale omenirii:

Nu există virtute mai presus de adevăr, nici păcat mai mare ca minciuna (Mahabharata)

Mi-i prieten Platon, dar mai prieten îmi e adevărul. (Cicero)

Adevărul e accesibil tuturor. Încă nu e ocupat. Din el a rămas mult, chiar și pentru cei care vor veni de acum înainte. (Seneca)

Când adevărul nu poate fi cercetat, sporește neadevărul. (Curtius)

A spune adevărul este util aceluia căruia i se spune, dar dezavantajos pentru acei care-l spun, fiindcă atrag inamiciția. Și totuși, trebuie zis. (Corneille)

Adevărul este soarele inteligențelor. (Hegel)

Este mult mai ușor de recunoscut eroarea, decât de găsit adevărul. Aceea stă la suprafață…, acesta-i în adâncuri. (W. Churchill)

Ah! Ce chin să vezi adevărul și să nu-l poți arăta celorlalți. (Heraclit)

Un articol de Dan Mlădinoiu

About the author

Echipa Citate Impresionante

View all posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *