Mehar Baba viață

De ce îngrijorarea reduce, în mod substanțial, bucuria și plinătatea vieții?


“Curajul moral și încrederea în sine ar trebui să fie însoțite de libertatea de a nu-ți face griji. Există foarte puține lucruri în mintea noastră, care mănâncă atât de multă energie, cum o face frica; și este poate unul dintre cele mai dificile lucruri din lume, acela de a nu-ți face griji…

Îngrijorarea este experimentată atunci când lucrurile merg prost.

Dar în legătură cu evenimentele trecute, este inutil să-ți dorești ca ele să se fi petrecut altfel. Trecutul este înghețat, și nicio cantitate de îngrijorare nu va schimba lucrurile.

Dar ego-ul limitat se identifică cu trecutul său, se încurcă cu el și îți păstrează vii chinurile dorințelor frustrate. Deci, îngrijorarea continuă să crească în viața mentală a omului, până când mintea ego-ului este împovărată de trecut.

Îngrijorarea este, de asemenea, experimentată în legătură cu viitorul, atunci când se așteaptă ca acest viitor să fie dezagreabil într-un fel. Și în acest caz, ea încearcă să se justifice ca un acompaniament necesar pentru încercarea de a se pregăti pentru a face față situațiilor anticipate. Dar lucrurile nu pot fi niciodată îndreptate prin îngrijorare.

În plus, multe dintre lucrurile care se anticipează nu apar niciodată, sau dacă se apar, se dovedesc a fi mult mai acceptabile decât ne așteptam să fie.

Îngrijorarea este produsul imaginației febrile care lucrează sub stimularea dorințelor. Ea trăiește prin suferințe care sunt în mare parte propria noastră creație. Îngrijorarea nu a făcut niciodată pe nimeni mai bun, pentru că în mod substanțial reduce bucuria și plinătatea vieții.”

~ Meher Baba


About the author

Pîrvan Alexandra

View all posts

Lasă un răspuns