Fără Mesia, nu există iubire. Fără El, totul pare o nebunie


De ce a venit: ca noi să avem viaţă. Dar câţi magi Îl mai caută azi? Păstorii au primit vestea (colinda îngerilor) numai că erau treji, privegheau.

Poate nu sunt timpuri prospere, dar suntem mai aproape de Dumnezeu. Asta e tot ce contează. Dacă Dumnezeu nu e pe primul loc în viaţa mea, nu mai e deloc! În loc ca rugăciunea să fie cel mai tare punct al nostru (e cel mai la îndemână), e cel mai slab… Cum să vină Dumnezeu în “gunoiul” nostru?! Viaţa nu este o pradă, ci un psalm, o colindă, un acatist de mulţumire, o euharistie.

Nu e de ajuns ca Mosul sa intre pe ho-ho-horn. Nu ajunge masa festiva. Craciunul este in primul rand o sarbatoare a credintei. A cauta permanent globul fragil inseamna a-ti hrani vulnerabilitatea, a lua otrava. A refuza dragostea parinteasca echivaleaza cu a sparge acest glob. De aici rezulta depresia modernismului. Fara dragoste, ne suparam ca diamanatul este fals, ca nu este al nostru. Este un nou fruct oprit, pe care nu il mancam, ci il ciobim, ranind pe altii. Cerem prea multa beteala si instalatie defecta, uitand sa ne curatam ieslea.

Sursa: crestinortodox


About the author

Maya O.

View all posts