poveste impresionanta

Fericirea constă în a dărui! O poveste impresionantă!


Cu ochii plecați și mâinile strânse pe o geantă veche din piele, o bătrânică stătea în pragul unui magazin de rochii elegante.

Vânzatoarea s-a uitat atent la ea, studiind-o din cap până-n picioare: pantofi vechi cu tocuri din metal, o mică gaură în dresul de culoarea piciorului, o geantă de piele în mâna, o rochie șifonată de aproape 15 ani vechime și un păr alb, ascuns sub un batic. Nu era o clientă obișnuită a acestui magazin. Ea s-a apropiat de bătrânică și, cu un zâmbet forțat, a întrebat: “Pot să vă ajut cu ceva?”

Bătrâna a zâmbit și a șoptit: “Da, am nevoie de o rochie.”

Cei de la securitate au zâmbit… apoi, din spate, a venit o altă tânăra care, atunci când a văzut bătrânică, și-a grăbit pașii și a răspuns: “Așteptați aici. Imediat scoatem câteva ținute pentru dumneavoastră.”

S-a uitat către colega ei și a dat din cap, apoi a continuat: “Cu ce vă pot ajuta?”

“Singură mea nepoată se căsătorește. Am nevoie de un costum complet pentru nuntă. Vreau ca ea să fie mândră de mine. Spuneți-mi, vă rog, ce ar trebui să port și cât mă costă.”

“Vreți să spuneți că aveți nevoie de un consultant, nu?”

Bătrânică a dat din cap și a urmat femeia către ușa din spatele magazinului, unde a intrat într-o cameră încărcată de haine moderne.

“De ce ai adus-o aici?” – a întrebat tânăra consultant fără ca bătrânică să audă.

“Vrea sfatul tău.” – a zâmbit vânzatoarea. Apoi s-a întors și a plecat.

Consultantul a încercat să își păstreze calmul; a rugat bătrânica să ia loc, apoi a scos o agendă și un pix.

“În primul rând, trebuie să știu câți bani aveți.”

Era nerăbdătoare să termine cu această glumă și să se ocupe de adevărații clienți.

“Am economisit bani pentru acest costum încă de la logodna lor. Au spus că se căsătoresc încă din primăvara anului trecut. Nepoata mea mi-a trimis și biletul de avion, așa că acum pot cheltui bănuții pe ceva frumos de purtat.”

Mâna ei îmbătrânită a scos un plic mototolit.

“Cred că am 100 de lei aici. Îi puteți număra dacă vreți. Vreau să îi cheltuiesc pe toți.”

Tânăra consultant a numărat rapid banii, apoi a zis: “De fapt, sunt 102 lei. Poate că ar trebui să vizitați magazinul nostru de la subsol. Acolo prețurile sunt mai mici și puteți găsi o rochie și cu 50 de lei.”

“Acolo am fost prima dată. Însă colega dumneavoastră mi-a sugerat să urc aici, la dumneavoastră. Mi-a spus că veți fi bucuroasă să mă ajutați.” – a răspuns bătrânică.

(Oh, colegă mea drăguță…  îți arde de glume?) – și-a spus tânăra în gând.

Ochii batrânicii s-au mutat imediat prin magazin; ea a observat imediat o rochie într-o nuanță caldă de albastru. S-a ridicat și a mers către ea. Înainte ca tânăra să o oprească, a luat rochia și a pus-o în fața ei, la oglindă.

“Îmi place mult rochi asta. Este minunată și foarte simplă, cum îmi place mie.” – a spus bătrânica.

Era o rochie simplă, cu un sacou cu mâneci lungi și foarte puțină dantelă.

“Ar trebui să îmi iau și pantofi care să se potrivească. Voi purta și perlele mele vechi. Apoi, voi da colierul cadou miresei. A fost al bunicii mele.”

Tânăra nu mai știa cum să reacționeze. Brusc simțea un amestec de frustare, simpatie și mânie. Cum putea această doamnă dulce să plătească o rochie atât de scumpă? Pantofii erau și ei jumătate din prețul rochiei.

Uneori, viața nu este corectă.

O tânăra viitoare mireasă, aflată în celălalt capăt al încăperii, privea cu lacrimi în ochi. Ea doar ce primise voalul personalizat. Se pregătea pentru nuntă, mai erau doar câteva săptămâni. Era o tânăra cu părinți bogați, care îi spuseseră să cheltuiască cât își dorește pentru nuntă.

Ea a întrerupt-o pe tânăra consultant, înainte de a vorbi cu bătrânica despre rochie.

“Scuză-mă un moment.” – a spus ea, trangând-o de mână.

“Las-o să își ia această rochie, pantofii pe care îi dorește și orice altceva. Doar adaugă pe factura mea. Spune-i că sunt reduceri și totul costă 70 de lei. Așa se va simți mândră că a mai și economisit bani.”

“Dar de ce? Nici măcar nu o cunoașteți.” – a întrebat tânăra viitoarea mireasă.

“Uite, gândește-te la asta ca la un cadou de nuntă pentru mine. Eu nu am avut ocazia să îmi întâlnesc bunicile. Când voi merge către altar, mă voi gândi la această femeie și voi pretinde că este și bunica mea… și că este fericită pentru mine.”


About the author

Echipa Citate Impresionante

View all posts

Lasă un răspuns