Mi-e frică de oamenii care cred că le știu pe toate


În ultimul timp prin intermediul rețelelor de socializare suntem expuși diferitor tipuri de mesaje. Nu întotdeauna putem selecta conținutul cu care interacționăm, așa cum nu putem ști niciodată ce discursuri poate genera un participant la comunicare.

Mulți dintre ei stau în umbră și le putem intui personalitatea doar prin like-urile pe care le dăruiesc sau oamenii/paginile pe care le urmăresc. Dar tot mai mulți dintre noi am devenit mai curajoși și mai plini de vervă pe fundalul pandemiei. Or, noi, ca indivizi suntem mai activi în a critica decât în a încuraja sau admira. Ura digitală e la putere.

Sub acest plafon stau bine dosiți experții.

Oamenii care cred că le știu pe toate. Nu discutăm acum depre cei care, au, într-adevăr expertiza sau discernământul să se dea cu părerea pe marginea unui subiect. Nu este vorba nici măcar despre cei care îi citează sau îi recomandă.

Aceștia fac parte din categoria oamenilor care vor căuta să cunoască, să se documenteze din cât mai multe surse de încredere, să dezbată subiecte și să fie deschiși pentru completări și noi perspective asupra lucrurilor.

Este însă vorba despre cei care consideră cunoașterea un dar al sorții. Ei de obicei știu ceea ce lumea din jur nu știe. Întrucât se consideră speciali, ei nu vor merge odată cu restul, ci vor încerca să reformateze totul în jurul lor, începând de la medicină – domeniul cel mai versatil și mai atractiv, până la artă și cultură.

Convingerile lor par tot mai veridice, atunci când sunt suținute de tot felul de site-uri și surse dubioase.

De ce totuși un asemenea tip de conținut e captivant și reprezintă o momeală bună chiar și pentru populația neutră? Pentru că te face să crezi că ai acces la ceva ce alții nu au: adevărul. Este firesc ca oamenii să se îndoiească de multe lucruri, firea noastră curioasă ne îndeamnă să săpăm adânc în subiectele care reprezintă interes pentru noi.

Oamenilor le plac poveștile.

Problema este că majoritatea dintre cei vizați mai sus atunci când sunt puși în fața unei informații șocante, teribiliste, vor fi atât de absorbiți încât își vor imagina că anume acolo e ascunsă comoara, scrie sufletisme.ro.

Și, din păcate, vor înceta să mai sape, vor considera toate celelalte informații și surse o umplutură de suprafață, care are menirea să te distragă de la adevăr.

Mai sunt și cei care aleg doar adevărul care le convine. Și ajung să îl relateze cu atâta încredere și pasiune, astfel încât își câștigă cu ușurință urmăritori.

Știu că nu știu nimic. Paradoxul lui Socrate este un indicator al omului conștient de sine și de mediul său. Omul dispus să se perfecționeze, să învețe, să asculte, să afle. Admirabil acest om.

Când vedeți pe cineva căzut în capcana falsului expert sau, dacă voi înșivă conștientizați că uneori sunteți prea fixați pe anumite idei sau principii, încercați să vă regândiți limitele și să fiți mai modești. Încă nimeni nu a murit de prea multă cunoaștere. Din ignoranță – cunoaștem mulți.

Gând bun!


About the author

Maya O.

View all posts