Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării


Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu salariile din sectorul public și cu costurile de asistență socială (în procent covârșitor pensii de toate felurile) în același interval de timp.

Graficul se bazează pe datele statistice certe ale Comisiei Europene în ultimul sfert de veac, alături de evaluările pe anii 2020 și 2021, potrivit raportărilor estimative ale cheltuielilor și scăderea PIB determinată de criza Covid-19 pe cei 2 ani.

Datele au fost agregate și studiate de Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen și fost președinte al Consiliului Fiscal.

Trei observații:

1. Prima: Graficul (comisia Europeană) ia în calcul cresterea pensiilor cu 40% – creștere care la această oră este Lege și se află la promulgarea președintelui Iohannis.

Contestată la Curtea Constituțională, CCR a decis data de 26 noiembrie (cu 10 zile înainte de alegeri) ca să se pronunțe dacă o Lege care nu are atașate sursele de finanțare este constituțională sau nu.

2. A doua observație: Comisia ia în calcul și celelalte Legi aflate la promulgare, de creștere a salariilor personalului bugetar (cei 2000 de lei lunar la profesorii care lucrează în perioada Covid, suplimentele pentru medici, tot felul de stimulente de criză pentru personalul din sectorul public etc, etc.)

3. A treia observație:
Cifrele arată astfel:

în 1995 (cu fosta economie comunistă spulberată de lipsa de competitivitate și de piețe, cu mii de fabrici închise și mii de întreprinderi aflate în degringoladă), salariile din sfera publică reprezentau 6,7% din PIB, pensiile reprezentau 9,2% din PIB, iar veniturile fiscale reprezentau 27,8% din PIB;

în 2020, salariile publice costă 12,45% din PIB, pensiile de toate felurile urcă la 13,42% din PIB, iar veniturile fiscale (admițând că ele chiar vor putea fi plătite de companiile care beneficiază de amânare), se situează la 26,4% din PIB:
adică toate veniturile fiscale sunt, în 2020, cheltuite aproape exclusiv pe salariile din sectorul public și pe pensiile de toate felurile.

În 2021, se atinge apogeul istoric: salariile publice (12,2%) și pensiile (15,2%) vor însuma 27,5% din PIB – în timp ce veniturile fiscale sunt estimate a fi 26,7% din PIB.

Marea problemă:
Marea problemă e, de fapt, suma a 2 probleme egal de importante ca suma lor:

a, Politicile prociclice ale României în ultimii 4 ani – împotriva cărora au insistat toți economiștii lucizi – au făcut ca impozitele să scadă în plină creștere economică, cu asentimentul candid al mediului de afaceri:

or acest lucru a făcut ca la vremuri de criză a economiei – cum este criza Covid-19 – să nu mai existe spatiu fiscal pentru ajutarea economiei în cădere, fapt care a dus la situația în care România n-a mai putut stimula economia pe cât ar fi avut aceasta nevoie, sau pe cât au făcut-o alte state.

b, Guvernul anului 2021 NU are voie să crescă taxele și impozitele: pentru o economie aflată la podea, creșterea fiscalității chiar în momentul în care încearcă să se ridice e moarte curată.
Chiar dimpotrivă: în asemenea momente fiscalitatea trebuie să scadă, dar problema fiscalității României este că nu mai are unde să scadă, pentru că a fost retezată chiar în anii de boom.

Iar guvernul va trebui să chletuiască veniturile fiscale nu doar pentru salariile publice și pensii: ci și pentru celelalte necesități ale sferei publice – cum sunt cheltuielile din Educație și Sănătate, altele decât cele salariale. Ba, chiar și pentru investiții de dezvoltare.

O șansă. Poate singura:
Fondurile europene.

După 4 ani de delir fiscal, nu ne rămâne decât cartea banilor gratuiți, dar asta va presupune refacerea mecanismelor de absorbție – gripate ani de zile de birocratie, corupție, incompetență și lipsă de voință politică; și de puțină sabotare a dezvoltării României.

Sursa: cursdeguvernare.ro.


About the author

Maya O.

View all posts