Cadourile de sărbători

O româncă a explicat de ce nu le cumpără copiilor cadouri scumpe, de sărbători și nu le postează pe Facebook!


Uite care este opinia acestei femei, despre toată nebunia aceasta cu postarea cadourilor, pe retelele de socializare!

„Luna decembrie este, in opinia majoritatii, luna „bucuriei“ – o bucurie care se traduce tot mai mult in cantitatea de ambalaje voluminoase aruncate dupa Craciun in containerele din oras.

Astazi, odata cu sarbatoarea Sfantului Nicolae, s-a dat startul sezonului de publicat pe facebook fotografii cu cele mai tari cadouri pe care unii le ofera copiilor in aceasta luna.

Jucarii scumpe care vor sfarsi repede in lada cu jucarii de care copiii s-au plictisit, tone de dulciuri cu continut exploziv de zahar si, pentru cei mai norocosi, tablete sau smartphone-uri.
As minti daca as spune ca nu ma preocupa si pe mine ideea de a oferi copiilor mei cadouri de care sa se bucure, in aceasta perioada.

Si, evident, toata familia, bunicii si matusile, se dau peste cap sa ii rasfete de Mos Nicolae si de Craciun.

Sarbatorile n-ar avea farmec daca nu ar exista acele momente nepretuite in care ei deschid cadourile, se bucura, se cearta si plang pentru ca asta mic vrea ce a primit sora-sa (invers, mai putin probabil).

Dar mi-am propus ca niciodata sa nu fac mari eforturi in privinta cadourilor.

Mai ales de Mos Nicolae, zi care, pe langa traditia de a oferi cadouri, celebreaza generozitatea. Cand fetita mea era la gradinita, de Mos Nicolae toti copiii primeau nuci, migdale, alune si turta dulce, bunatati pe care erau indemnati sa le imparta, acasa, cu fratii, parintii sau bunicii.

In acest fel, copiii invatau ca, de Mos Nicolae, nu doar primim, ci si daruim, impartim, suntem generosi. Legenda Sfantului Nicolae vorbeste, mai mult despre ideea de primi un dar nesteptat atunci cand ai mare nevoie de el, dar, cu timpul, s-a transformat intr-un obicei de a oferi si de primi cadouri, iar, in ultimul timp, intr-o ocazie ca unii sa primeasca tot ce isi doresc.

Dar eu raman destul de fidela ideii cu portocale, clementine, nuci si turta dulce. Pentru ca sunt copii care, in alte parti ale lumii, se sting de foame, iar, la noi, in Romania, se culca flamanzi.

Sigur, faptul ca eu procedez asa, nu rezolva problemele lumii, dar ne face mai constienti ca ar trebui sa ne bucuram de ceea ce avem.

Pentru ca unele lucruri care noua ni se par acum o banalitate, pentru altii ar fi un miracol.

Un alt motiv pentru care nu cumpar cadouri scumpe de Sarbatori si nici macar de zilele de nastere ale copiilor mei tine de felul in care vreau sa ii cresc.

In ultimii ani, parintii au devenit mai preocupati de fastul aniversarilor celor mici, decat de relatiile lor de prietenie.

Pentru cei mai multi, bucuria unei zile de nastere inseamna cat mai multi copii, cadouri, torturi spectaculoase si multe poze pe facebook de la marele eveniment.

Pentru mine, ziua de nastere a copilului meu inseamna o zi in care sa aiba aproape familia, oamenii dragi si doi-trei prieteni la care tine.

Au fost ani in care am tinut zile de nastere acasa, ani in care am iesit la un picnic, au fost si ani in care am iesit la un ceai si clatite cu o prietena si chiar ani in care nu am facut nimic.

Fiica mea are 7 ani si e ok cu asta.

Nu a facut o tragedie din faptul ca, intr-un an, am uitat sa aduc tortul la gradinita de ziua ei si nu a facut o tragedie din faptul ca, uneori, nici n-am facut tort.

Ultima data cand a fost ziua ei am iesit cu o prietena si fetita ei si am mancat clatite in oras.

Cand am ajuns acasa, i-am spus ca si-a uitat cadoul de la prietena ei in masina.

„Lasa, nu conteaza, important este ca mi s-a tinut ziua si ca nu am fost bolnava“

Atunci cand va creste, vreau sa stie ca prietenii nu inseamna un grup de oameni care au doar interese si standarde comune, se imbraca in acelasi stil, au aceeasi marca de telefon si aceleasi masini.

Prietenii inseamna oamenii care sunt alaturi de tine la bine si la greu si care depasesc un anumit nivel spiritual.

Cand o sa isi faca o recapitulare a vietii, nu va vedea doar poze cu ea si obiectele pe care le-a primit, ci poze in care rade, se bucura de lucruri simple alaturi de familie si putinii prieteni adevarati, este iubita si apreciata pentru ceea ce este, nu pentru ceea ce are.

Si vreau sa mai stie ca nu tot timpul va primi ce isi doreste si asta nu este o tragedie.

Nu vreau sa cresc un copil obisnuit sa i se satisfaca toate dorintele si sa ajunga un adult care atunci cand se va confrunta cu probleme sau cu momente in care viata ii va refuza ceva, sa clacheze psihic si sa ia decizii irationale.

Poate pentru unii e important sa primeasca zeci de comentarii si aprecieri la ceea ce le-au cumparat copiilor.

Dar si mai important este sa isi dea seama cati din lista aia de sute sau mii de prieteni de pe facebook care dau like, ar fi alaturi de ei daca nu ar mai avea cu ce sa se laude.” scrie Veronica Petruț.


About the author

Pîrvan Alexandra

View all posts